Biserica „Sfântul Nicolae”

Printre cei mai de seamă reprezentanţi ai Muşatinilor se numără Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare şi Alexandru Lăpuşneanu: ctitori, domnitori și chipuri grandioase ale istoriei românești, dintre care cel mai răsunător nume îl poartă Ștefan (biruințele sale ducând la apogeu renumele Mușatinilor). Iată ce bucată de istorie ne așteaptă la prima oprire din Aroneanu!

Ajunși în comuna botezată după Aron Vodă, poposim într-un loc ce se bănuiește (conform cronicarului Grigore Ureche) că ar fi dovada căinței domnitorului supranumit „cel Cumplit”: Biserica Sf. Nicolae construită de acesta aici la 1594 (pe atunci menită a fi mănăstire de călugări). Noul lăcaș de cult (ultima ctitorie Muşatină cunoscută până azi) a fost ridicat pe temelia fostei biserici (Biserica de la Greci) construite acolo de tatăl său, Alexandru Lăpușneanu.

Lacurile Dorobanț - Aroneanu

În căutarea unui popas în care să ne tragem puțin sufletul, alegem dintre cele două lacuri care ne sunt la îndemână în comuna Aroneanu. Lacul de baraj artificial de luncă din Câmpia Moldovei ce poartă numele comunei oglindește cerul pe 23 de hectare de apă liniștită și primitoare. Crapul, bibanul și carasul sunt la ei acasă aici, iar pescarii de pe mal ne îndeamnă să ne încercăm norocul.

Pe partea cealaltă a barajului, în satul Dorobanț, lacul de acolo (mai mare, întins pe 70 de hectare) ne face cu ochiul să ne bălăcim puțin în apele lui răcoroase. De regulă, sunt mulți tineri aici care vin să facă o baie, așa că ne facem curaj să îi cunoaștem și noi apele măcar pentru câteva clipe, înainte de a ne continua drumul. Dacă e zi de antrenamente, poate prindem și canotorii juniori la lucru (baza nautică de pe Dorobanț a fost declarată Centru de pregătire olimpică la canotaj).

Mănăstirea Dobrovăț

Mănăstirea de călugări Dobrovăț este ultima moștenire religioasă pe care ne-a lăsat-o Ștefan înainte de a muri. Pitită pe după codri seculari, la 25 de km de sud-estul Iașului și la 35 de nordul Vasluiului, e una dintre cele mai frumoase izbânzi ale domnitorului, chiar dacă finalizarea construirii sale a trebuit să aibă loc după ce acesta a părăsit cu trupul pământurile pe care le-a înflorit în 47 de ani de domnie. Tot Ștefan a înzestrat mănăstirea cu 5 sate pe care să le aibă în pază.

Nume mari de boieri (familia Racoviță) și domni precum Bogdan al III-lea, Petru Rareș, Simion Movilă, Vasile Lupu sau Alexandru Ioan Cuza și-au găsit parte în povestea lungă a Mănăstirii Dobrovăț, în anii în care aceasta părea să nu își mai găsească liniștea. O istorie zbuciumată precum domnia lui Ștefan, așa se poate descrie şi viața Mănăstirii.

Pădurea Dobrovăț

Dobrovățul e înconjurat de verde, de parcă ar vrea să se ascundă de ochi indiscreți sau, mai degrabă, de parcă ar vrea să se lase descoperit treptat, ca un premiu primit la finalul unei călătorii inițiatice. Arborii din jurul lui alcătuiesc Pădurile din jurul Dobrovățului, denumire pe care ne luăm libertatea să o folosim (doar ne aflăm pe pământuri prietenoase).

Pădurea Bârnova-Repedea, Pădurea Bârnova și Pădurea Pietrosu îi țin companie Dobrovățului de când a fost creată lumea. Cu primele două ne vom mai întâlni pe traseu, iar cu rezervația naturală Pădurea Pietrosu dăm piept când mergem spre Mănăstirea Dobrovăț, căci ne este ghid până acolo. Din când în când, ne ridicăm privirile ca să cuprindem cu vederea toată înălțimea fagilor, carpenilor și teilor, specifici Podișului Central Moldovenesc.